Sub apăsarea stelelor

O lectură despre fragilitatea omului sub presiunea cunoașterii

Antologia „Sub apăsarea stelelor” (Editura Cristian PlusArt, 2026), în traducerea lui Györfi-Deák György, propune cititorului român o întâlnire rară cu literatura fantastică și speculativă maghiară din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. Volumul, apărut în format paperback și însumând 196 de pagini, reunește texte semnate de autori canonici precum Jósika Miklós, Jókai Mór, Gárdonyi Géza, Babits Mihály, Karinthy Frigyes, Csáth Géza, Móra Ferenc, Szerb Antal și alții, aparținând unor generații și sensibilități diferite, dar uniți de neliniști fundamentale legate de evoluția socială tot mai rapidă şi cu consecinţe impredictibile pentru omenire.

Așa cum subliniază Daniel Cristian Dumitru în cuvântul înainte, selecția textelor nu este una arbitrară, ci rezultatul unui demers coerent, menit să scoată în evidență „o sensibilitate comună: nevoia de a depăși realismul imediat pentru a spune adevăruri mai adânci despre om, societate și destin”. Fantasticul, distopia sau parabola nu funcționează aici ca simple jocuri ale imaginației, ci ca instrumente critice, capabile să interogheze limitele progresului, ale rațiunii și ale moralității.

Textele din Sub apăsarea stelelor explorează constant zonele de frontieră ale experienței umane: frica, dorința, instinctul, promisiunea cunoașterii și prețul acesteia. De la romantismul vizionar al secolului al XIX-lea până la anxietățile modernității timpurii, prozele reunite în volum surprind un imaginar tulburător de actual, în care evoluția tehnologică sau intelectuală nu conduce automat la eliberare, ci generează adesea forme subtile de alienare. Personajele nu sunt eroi ai progresului triumfător, ci ființe vulnerabile, uneori copleșite de darurile sau blestemele cunoașterii – idee centrală evidențiată și în aparatul critic al volumului.

Nu lipsesc teme recurente regăsite şi în literatura SF actuală: contradicţia dintre rațional și irațional şi aroganța omului de deveni demiurg. Augmentarea umană sau tehnologiile „salvatoare“ se transformă în mecanisme de selecție sau de excludere. Evoluția nu aduce neapărat progres moral, ci noi forme de dezechilibru, iar civilizația apare fragilă, expusă propriilor excese.

Un merit esențial al cărții îl reprezintă munca de traducere asumată de Györfi-Deák György, care se dovedeşte încă o dată unul dintre promotorii SF-ului de pionerat din literatura maghiară. Traducatorul, un bun cunoscător și al SF-ului românesc, reușește să păstreze atmosfera de epocă, finețea stilistică a textelor, făcând accesibil cititorului autohton un patrimoniu literar elaborat și prea puțin cunoscut.

Sub apăsarea stelelor este, în esență, o carte despre oameni aflați sub presiunea unor forțe mai mari decât ei – istoria, progresul, cunoașterea. Este o antologie care propune o interogație deschisă privind prețul pe care îl plătim pentru a ști mai mult și pentru a merge mai departe, asemenea dilemei din prezent pe care o trăim pe seama AI-ului.