Mircea CĂRBUNARU
Într-o epocă în care fantezia vizuală este tot mai mult modelată digital și anonimizată în acest fel, James Gurney rămâne un reper palpabil, un maestru al reveriei pictate, un constructor de lumi care îmbină măiestria clasică cu imaginația neîmblânzită a science-fictionului și a fantasticului. Picturile sale nu sunt doar aparente scene din cărţi; ele sunt ferestre deschise spre tărâmuri posibile.
Născut pe 14 iunie 1958 în Glendale, California, și crescut în Palo Alto, Gurney nu și-a început cariera direct în studiourile de artă, ci pe șantierele trecutului: a studiat antropologia la U.C. Berkeley și a visat, la început, să devină muzeograf. Această fascinație pentru artefacte, istorie și civilizații pierdute avea să-i modeleze întreaga estetică. De altfel, înainte de a deveni cunoscut în lumea artelor, a ilustrat articole arheologice pentru National Geographic, învățând să redea cu fidelitate lumi dispărute sau structuri restaurate ipotetic.
Dar adevărata explozie vizuală avea să vină în 1992, odată cu apariția volumului Dinotopia: A Land Apart from Time. Mai mult decât o carte ilustrată, Dinotopia este o utopie grafică și narativă unde dinozaurii inteligenți și oamenii trăiesc în armonie, într-o societate guvernată de echilibru ecologic, cooperare și cunoaștere. Este o lume care se revendică atât din scriitorii SF-ului clasic (Arthur Conan Doyle, E.A. Burroughs, Jules Verne, H.G. Wells etc.), cât și din idealurile pacifiste ale secolului al XX-lea, dar care respiră prin culoarea, textura și compoziția picturală a autorului. Gurney creează aici o fuziune de paleontologie, arhitectură utopică și mitologie vizuală, cu o verosimilitate demnă de un adept al naturalismului.
Stilul său este riguros și atent șlefuit se bazează pe schițe elaborate, modele în miniatură, studii de lumină și volume, toate transpuse în tehnici tradiționale precum uleiul, acuarela și guașa. Nu e de mirare că o parte lucrările sale sunt adesea comparate cu cele ale maeștrilor realiști americani: Howard Pyle, Norman Rockwell, N.C. Wyeth. Însă Gurney aduce un suflu distinct, în care precizia științifică se combină cu poezia vizuală.
În Dinotopia – urmată de volumele The World Beneath, First Flight și Journey to Chandara – Gurney explorează ideea unei civilizații alternative, unde tehnologia nu este distrugătoare, ci integrată în mod etic și ecologic. Este un manifest tăcut împotriva consumerismului și a alienării moderne, o pledoarie pentru empatie, educație și cooperare inter-specii. Departe de clișeele distopice care domină SF-ul contemporan, viziunea lui este una senină, dar nu naivă – o utopie desenată cu răbdarea unui artizan și speranța unui educator.
Opera sa a fost recompensată cu numeroase premii: Hugo, World Fantasy, Chesley, Spectrum Grand Master. Lucrările i-au fost expuse în muzee de prestigiu, de la Smithsonian la Norman Rockwell Museum. Până și știința l-a onorat: un dinozaur carnivor, Torvosaurus gurneyi, descoperit în Portugalia, poartă numele său.
În afara lucrărilor sale artistice vizuale, Gurney este și un pedagog remarcabil: cărțile sale Imaginative Realism și Color and Light sunt considerate manuale esențiale în școlile de artă din întreaga lume.
În fine, putem afirma că James Gurney ne învață pe toţi să vedem nu evadarea, ci visarea lucidă a unei lumi mai bune.
♦ Publicat în:
ArtZONE SF
