Mircea CĂRBUNARU
Editorul revistei Cirsova, P. Alexander, lansează un avertisment sumbru despre starea actuală a ficțiunii speculative pe care o consideră ajunsă „într-un punct critic, de cotitură“. Într-un articol publicat pe Fandom Pulse analiza cauzele profunde care au dus la saturarea pieței și la amenințarea viitorului comercial al literaturii SF și Fantasy.
Una dintre problemele majore identificate de el este suprasaturarea pieței cu un volum uriaș de texte, produse în grabă, cu un nivel scăzut de originalitate şi de calitate. În contextul deschis de Amazon şi de alte platforme online, vânzarea cărţilor în regim de self publishing a atins un nivel inimaginabil. Cum era şi previzibil, numărul cititorilor nu a crescut într-un ritm care să corespundă volumului de ficțiune scrisă. Până și cititorii pasionați au bugete limitate, insuficiente pentru a ţine pasul cu apariţiile editoriale sau publicistice.
„Există un munte de ficțiune scrisă, iar volumul acesteia crește într-un ritm de neconceput, pe măsură ce noi autori continuă să adauge“ spune editorul Cirsova.
Concluzia publicistului este că această abundență aparentă nu este neapărat un semn de sănătate pentru industrie, ci mai degrabă o iluzie care îngroapă lucrările valoroase sub un zgomot de fond greu de filtrat.
La problema amintită se adaugă şi apariția masivă a prozei generate de inteligența artificială. Articolul subliniază că, deși instrumentele AI pot fi folositoare ca unealtă, avalanșa de texte care inundă platformele de autopublicare și competițiile de povestiri, fac imposibilă trierea calității, mai ales că „Ficțiunea generată de inteligența artificială a devenit deja aproape suficient de bună, astfel încât autorii de text generativ pot păcăli nu doar cititorii, ci și editorii , dacă fac curățenie suficientă.“
Predicţiile sunt sumbre ca urmare a avalanşei de ficțiune scrisă de AI: „Corpusul de ficțiune scrisă va exploda într-un mod pe care nimeni nu și-l poate imagina, deoarece unul dintre cele mai mari obstacole în calea creării sale (și anume scrierea efectivă) va fi eliminat.“
De asemenea, tentaţia folosirii inteligenţei artificiale devine deja tot mai mare: „Chiar și editorii moderat pricepuți vor găsi astfel de povești suficient de bune, deoarece vor recunoaște valoarea de divertisment pe care ar avea-o pentru cititorii lor, indiferent dacă știu că este vorba de inteligența artificială sau nu. Iar bariera reprezentată de faptul că un scriitor își petrece cu adevărat un timp pentru a termina o carte este o supărare pentru o editură care dorește să facă profit. Nu credeți că editura X ar apăsa butonul Termină ultimele două cărți dacă ar putea, la naiba cu fundul leneș al lui George?“
Scriitorul P. Alexander rămâne fidel convingerilor sale că trebuie luptat cu devalorizarea ficţiunii speculative. Fară să îl contrazicem, vedem însă că o astfel de misiune devine tot mai dificilă în contextul prezentat şi al unei concurenţe comerciale acerbe. Semnalul de alarmă este pe deplin justificat, iar viitorul ficțiunii speculative se duce într-o zonă incertă, plină de întrebări. Pentru a discerne într-o masă amorfă de literatură SF&F, un rol important poate că îl joacă publicaţiile care lucrează direct cu autorii şi impun standarde, aşa cum procedează şi ArtZONE SF, încă de la apariţia sa.
♦ Publicat în:
ArtZONE SF
